Mii de fermieri din toată Europa au manifestat în ultimele zile, din România și Polonia până în Franța și Germania. Protestele au fost cooptate de mișcările de extremă dreaptă care încearcă să exploateze nemulțumirea fermierilor pentru câștig politic înaintea alegerilor europene din iunie.
Motivele protestelor sunt legate de situații specifice precum suprareglementarea, introducerea de taxe pe combustibilul pentru tractoare sau decizia Bruxelles-ului de a suspenda taxele de import la mărfurile ucrainene. În același timp, există un fir comun care trece prin aceste proteste: o opoziție puternică față de Green Deal-ul UE și ambițiile de la Farm to Fork.
EFFAT împărtășește unele dintre preocupările fermierilor, în special în ceea ce privește veniturile mici pe care micii fermieri le primesc pentru munca lor, concurența neloială din partea țărilor terțe și lipsa măsurilor de tranziție echitabilă pentru implementarea obiectivelor Green Deal. Subliniem că, dacă condițiile pentru micii fermieri sunt dificile, cele pentru muncitorii agricoli sunt pur și simplu insuportabile. Cu toate acestea, trebuie să fie clar că principala provocare cu care se confruntă sectorul agricol european nu este strategia de la fermă la furculiță, ci distribuția incorectă a bogăției de-a lungul lanțului alimentar.. În timp ce lanțurile de comerț cu amănuntul, marile companii agrochimice și acționarii giganților din industria alimentară obțin profituri record în fiecare an, lucrătorii din agricultură și alimentație și micii fermieri se luptă să pună mâncare pe mese. Punctul de plecare pentru abordarea acestui paradox inacceptabil este abordarea problemelor sistemice precum concentrarea puterii de-a lungul lanțului alimentar, speculațiile pe piețele de mărfuri alimentare, o abordare nesustenabilă a acordurilor comerciale și financiarizarea sectorului agroalimentar.
Regretăm că aceste aspecte nu sunt suficient evidențiate în protestele acestor fermieri.
Strategia Farm to Fork nu este problema, dar face parte din soluție, deoarece arată calea de urmat pentru a face sectorul nostru agricol mai durabil.
În același timp, țintele verzi nu pot fi impuse unilateral de la Bruxelles, altfel le-ar lipsi clar acceptarea socială, așa cum este cazul în prezent.
Modul de a inversa această percepție nu este abandonarea acestor obiective, ci implementarea lor prin măsuri de tranziție echitabilă care țin cont de interesele lucrătorilor agricoli, micilor fermieri și comunităților rurale în ansamblu, ca EFFAT a cerut. Acest lucru necesită măsuri concrete precum implementarea politicilor de mediu prin evaluări riguroase de impact socio-economic, implicarea partenerilor sociali în gestionarea tranziției și legarea furnizării de fonduri publice pentru tranziția ecologică la condițiile sociale. În plus, investițiile în formare, securitate socială și căi de tranziție de la un loc de muncă la un loc de muncă ar trebui consolidate pentru a proteja locurile de muncă și veniturile lucrătorilor din agricultură.
Dar toate acestea nu se vor realiza dacă Europa revine la austeritate și pacea nu este restabilită în Europa și la nivel global.
Cu câteva luni înainte de alegerile UE, EFFAT îndeamnă partidele politice democratice să pună tranziția echitabilă în fruntea agendei lor politice. Trebuie construită o nouă narațiune care să submineze argumentele extremei drepte. Tranziția verde și digitală trebuie să fie văzută de lucrători ca o oportunitate de a crea locuri de muncă mai multe și mai bune, nu ca o amenințare. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ar trebui abandonată o abordare ideologică a tranziției ecologice în favoarea uneia pragmatice care să ofere răspunsuri și soluții concrete celor care se tem pentru viitorul lor.
Sursa:
