AGROSTAR

AGROSTAR

În ședința de Guvern din data 4 mai 2023 a fost adoptată o Hotărâre prin care se aprobă schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia, în anul 2023, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1408/2013, care va fi implementată de către direcțiile pentru agricultură județene și oficiile fitosanitare județene.

”Continuăm acest Program demarat în anul 2019, care și-a dovedit din plin utilitatea asigurând o producție calitativă și cantitativă de usturoi românesc pentru consum. Iată că oferim predictibilitatea de care este nevoie pentru stabilitatea producătorilor și pentru asigurarea accesului consumatorilor la produsele românești, obținute prin munca fermierilor noștri.”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Schema se va aplica pe întreg teritoriul României în anul 2023, iar impactul bugetar este de 29.700.000 lei, reprezentând echivalentul a maxim 6.001.200 euro.

Beneficiarii pot fi producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice.

Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp și să obțină o producție de minim 3 kg usturoi/10 mp.

Cuantumul maxim al ajutorului este de 3.000 euro/ha și se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

Depunerea cererilor se va realiza până la data de 31 mai inclusiv, iar valorificarea producției se va face în perioada 1 iunie - 21 noiembrie inclusiv.

Documentele justificative, respectiv copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, se vor depune până la data de 29 noiembrie inclusiv.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/aprobat-de-guvern-ajutor-fermieri-pentru-acest-an

În ședința de Guvern din data 04 mai 2023 a fost adoptată o Hotărâre prin care se aprobă schema "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum", în anul 2023.

Scopul vizează acordarea unui sprijin pentru susținerea producției de cartof de consum. Suma totală alocată este de 14.800.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 2.960.000 euro, iar cuantumul per beneficiar este de 200 euro/ha. Pentru a obține sprijinul financiar, cultivatorii trebuie să obțină o producție minimă de 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie.

Pentru a putea beneficia de sprijin financiar, producătorii agricoli trebuie să respecte următoarele condiții de eligibilitate:

să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv;
să obțină o producție de minimum 15 tone/ha de pe suprafața înscrisă în program, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie a anului de cerere;
să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum, în anul 2023;
să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative, în funcție de forma de organizare, respectiv: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică / factura / fila/filele din carnetul de comercializare.

subventie hectar sot newa_b

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii:

a) producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, valabil pana la 31 decembrie 2023;
b) producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008;
c) producătorii agricoli societăți agricole, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 36/1991;
d) producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru înscrierea în Program se va depune o cerere însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal daca cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;
b) copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2023;
c) împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;
d) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;
e) dovadă cont activ bancă/trezorerie;
f) adeverința în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2023, are atesta suprafața de teren cultivată cu cartof de consum utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;
g) declarații pe propria răspundere.

Cererea de înscriere în program trebuie depusă începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până cel târziu data de 19 mai, inclusiv.

Valorificarea producției se va face până cel târziu la data de 17 noiembrie, inclusiv, iar depunerea documentelor justificative se va realiza până la 20 noiembrie, inclusiv. Ulterior, Direcțiile Agricole Județene transmit situația centralizatoare la MADR – DGBFFE - până la data de 5 decembrie inclusiv.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/subventie-de-200-euro-ha-aprobata-de-guvern-beneficiari-conditii-acte

Un angajat pe poziţia de ajutor de bucătar are un salariu care variază, în medie, între 500 şi 700 de euro net pe lună, după cum arată datele de la platforma de recrutare online BestJobs.

„Rolul unui ajutor de bucătar este de a participa activ la prepararea meniurilor şi a preparatelor zilnice, la menţinerea ordinii şi curăţeniei în bucătărie, astfel încât toate exigenţele din domeniu să fie îndeplinite. Este o poziţie pentru o persoană pasionată de arta culinară, candidatul ideal având studii medii, cunoştinţe culinare de bază şi cunoştinţe despre norme şi aplicarea lor în folosirea şi stocarea ingredientelor şi a produselor alimentare. Totodată, sunt apreciaţi candidaţii cu atenţie deosebită la detalii, capacitate bună de organizare, rapiditate în realizarea sarcinilor, rezistenţă fizică şi psihică. Cele mai multe poziţii deschise pe platformă pentru acest rol sunt în Constanţa, Cluj, Bucureşti, Braşov şi Iaşi, iar salariul net este cuprins în intervalul 500 - 700 euro pe lună, în medie“, spune Ana Vişian, marketing manager în cadrul BestJobs.

 

Printre cel mai des întâlnite beneficii extrasalariale şi bonusuri specifice oferite pentru acest tip de loc de muncă sunt: tichete de masă, creşteri salariale corelate cu vechimea şi implicarea la locul de muncă, prime de sărbători şi decontarea transportului.

În prezent, 521 de posturi vacante pentru poziţia de ajutor de bucătar sunt disponibile pe platforma BestJobs dintr-un total de 35.000 de anunţuri de angajare active. Pentru această poziţie, cele mai mult anunţuri sunt în Constanţa, Cluj, Bucureşti, Braşov, Iaşi. 

 
Sursa:
 

În România, preţul unui litru de lapte porneşte de la 2 lei la fermier şi ajunge până la 10 lei pe raftul supermarketului sau hipermarketului, de unde îl cumpără majoritatea consumatorilor. Din preţul total, producătorul obţine 20-25%, spun crescătorii de vaci, în timp ce în Franţa fermierul primeşte peste 40%. Mai mult, în retailul francez este afişată cota-parte care îi revine fiecărui jucător de pe lanţul laptelui, de la producător până la comerciant. Cine acceptă provocarea în România? „Astăzi, problema este că preţul de la raft nu se împarte corect pe lanţ, între fermier, procesator şi retaileri (supermarketuri). Dacă de la fermă pleacă laptele cu preţ mediu de 2 lei, de la procesatorul care îl ambalează cu 5,2 lei, el ajunge pe raft la circa 10 lei, ceea ce scoate în evidenţă lăcomia retailului în detrimentul consumatorului român. Ei bine, în Franţa sau Germania nu se întâmplă asta. În Franţa, fermierul primeşte 41% din preţ, iar asta înseamnă echitate”, spune Aurel Blaj, preşedintele cooperativei agricole Bio Carpathia, Cooperativa agricolă Bio Carpathia, formată din peste 20 de fermieri din judeţul Braşov care produc lapte, carne, fructe, legume şi miere bio.

 

Sursa:

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/provocarea-suprema-a-industriei-alimentare-este-sa-arate-ca-in-21854455

Solicitare intrevedere - anunt proteste APIA

Solicitare_întrevedere_și_anunț_proteste_-_sprijin_APIA_-_C.D._Page_1.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

 

“Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

 
 
„Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

 

 

♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată şi mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să şi-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

Guvernul are pe masă un proiect de ordonanţă de urgenţă de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, priveşte îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achiziţiile de maşini sau interzis cumulul pensie-salariu.

Totul pentru că execuţia bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut - de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

„Decizia de oprire a ritmului de creştere a salariilor şi din zona de bunuri şi servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creşterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluţia FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Aşa că sigura soluţie este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

 
 

România are doar două posibilităţi pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile şi, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflaţie mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluţie viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

 

Sursa:

https://www.zf.ro/eveniment/rotativa-guvernamentala-complica-ecuatia-reducerii-de-cheltuieli-21824596

Topul salariilor pe judeţe

Topul salariilor pe judeţe: Capitala şi Clujul plătesc cel mai bine, iar Timişul şi Sibiul au crescut cel mai mult salariile. La polul opus, angajaţii din 36 de judeţe câştigă mai puţin de 4.000 de lei net pe lună

 

 

Topul salariilor pe judeţe: Capitala şi Clujul plătesc cel mai bine, iar Timişul şi Sibiul au crescut cel mai mult salariile. La polul opus, angajaţii din 36 de judeţe câştigă mai puţin de 4.000 de lei net pe lună

♦ În Bucureşti, salariile au trecut de 5.500 de lei, în creştere cu 685 de lei de la an la an, iar în Cluj salariile se apropie de 5.200 de lei, cu 729 de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut ♦ Spre comparaţie, salariul mediu net din Timiş a ajuns la peste 4.600 de lei, în creştere cu 730 de lei, iar cele din Sibiu au crescut cu 735 de lei, până la aproape 4.500 de lei ♦ „Creşterile salariale înregistrate în Sibiu şi Timiş sunt mai mari decât cele din Bucureşti şi Cluj pentru a putea atrage în continuare angajaţi valoroşi.” ♦ Salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.254 de lei în ianuarie 2023, 37 de judeţe nu au reuşit să depăşească această valoare, iar în 36 dintre judeţe salariul mediu net nu a ajuns la 4.000 de lei net pe lună ♦ „Majoritatea companiilor din aceste zone nu au putut face faţă inflaţiei şi nu au putut creşte  salariile în raport cu aceasta, ceea ce a dus şi la nivelul de trai scăzut al angajaţilor.”

Bucureştiul şi Clujul rămân liderii în clasamentul judeţelor cu cele mai mari salarii. Astfel, în Bucureşti, salariile au trecut de 5.500 de lei în ianuarie 2023, în creştere cu 685 de lei de la an la an, iar în Cluj salariile se apropie de 5.200 de lei, cu 729 de lei mai mari faţă de aceeaşi lună din anul 2022, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar. Deşi oferă cele mai mari salarii, Bucureştiul şi Clujul nu au crescut cel mai mult de la an la an, ci cele din Sibiu şi Timiş. Astfel, salariul mediu net din Timiş a ajuns la peste 4.600 de lei, în creştere cu 730 de lei, iar cel din Sibiu a crescut cu 735 de lei, până la aproape 4.500 de lei.

 
 
 

„Aceste judeţe au fost şi rămân în continuare în fruntea clasamentului la capitolul salarii mari datorită faptului că au o dezvoltare economică atractivă, multe companii mari şi medii care aleg să-şi înceapă activitatea în aceste judeţe să se dezvolte, creând din ce în ce mai multe locuri de muncă şi, implicit, crescând salariile pentru a avea de unde să-şi procure angajaţi specializaţi. Ca atare, creşterile salariale înregistrate în Sibiu şi Timiş sunt mai mari decât cele din Bucureşti şi Cluj pentru a putea atrage în continuare angajaţi valoroşi”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

În plus, ea spune că aceste judeţe sunt şi poziţionate propice, aproape de autostradă, cu aeroport, dar şi cu infrastructură bună şi centre universitare şi sunt intens căutate de către investitori şi implicit există mai multe companii care au nevoie de noi angajaţi.

 

„Ba mai mult, în unele judeţe menţionate mai sus există o lipsă a forţei de muncă, iar angajatorii îi găsesc destul de greu mai ales că pentru anumite roluri ar trebui să relocheze angajaţi, nefiind posibilă telemunca şi atunci oferă salarii mai mari pentru a-i atrage.”

Salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.254 de lei în ianuarie 2023, în creştere cu 555 de lei faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Un număr de 37 de judeţe nu a reuşit să depăşească această valoare, iar în 36 dintre judeţe salariul mediu net nu a ajuns la 4.000 de lei net pe lună.

Sorina Faier este de părere că printre motivele pentru care în aceste judeţe angajaţii câştigă mai puţin decât salariul mediu net pe economie sunt şi nivelul scăzut al educaţiei, precum şi lipsa companiilor mari şi a investiţiilor care să crească nivelul de trai.

„Salariile sunt mai mici în aceste judeţe din cauza nivelului educaţional scăzut, lipsa companiilor mari, a investiţiilor noi şi a lipsei comunicării pentru a atrage fonduri europene care ar duce la investiţii noi, locuri de muncă şi salarii bune. Majoritatea companiilor din aceste zone nu au putut face faţă inflaţiei şi nu au putut creşte  salariile în raport cu aceasta, ceea ce a dus şi la nivelul de trai scăzut al angajaţilor”, a explicat ea.

 

Sursa:

https://www.zf.ro/eveniment/topul-salariilor-judete-capitala-clujul-platesc-cel-bine-iar-timisul-21824680

 

 

Prețul gâului a scăzut cu 18 euro pe tonă săptămâna trecută. A fost o scădere la cel mai scăzut nivel din septembrie 2021, adică de la recolta de acum doi ani. Prețurile scad și pe piața mondială – dar nu la fel de puternic ca în Europa.

 

Pe piața europeană futures, prețurile de top la grâu au scăzut săptămâna trecută pe Bursa de la Paris cu 18,25 euro, până la puțin sub 243 de euro pe tonă, cel mai scăzut nivel din septembrie 2021. Noua recoltă din 2023 a fost tranzacționată la 244 de euro, notează publicația Agrarheute.

Două evenimente preocupă în special piețele: în primul rând, afluxul masiv de cereale ucrainene ieftine pe piața europeană. Și pe de altă parte posibila încheiere a acordului de export la Marea Neagră, cu care amenință Rusia . Deși aceasta din urmă ar duce la o întrerupere/ îngreunare a exporturilor ucrainene prin porturile maritime de la Marea Neagră, ar crește și presiunea asupra pieței interne europene.

 

 

 

Rusia se consideră nedreptățită

Miniștrii agriculturii din Grupul celor Șapte (G7) și-au exprimat sprijinul ferm pentru implementarea, reînnoirea și extinderea Acordului privind cerealele, potrivit comunicatului ministerial după întâlnirea lor din orașul Miyazaki din sud-vestul japonez din 22-23 aprilie.

Între timp, Rusia nu vede niciun rezultat din implementarea celei de-a doua părți a Inițiativei Mării Negre de ridicare a restricțiilor la exporturile rusești. Viceministrul de Externe Serghei Vershinin a repetat acest lucru în programul canalului TV Rossiya-24, relatează agenția de știri rusă TASS.

„În timp ce prima parte a acestei inițiative la Marea Neagră este implementată și vedem rezultate, în estimarea noastră, cea de-a doua parte, care se referă la memorandum-ul dintre Rusia și Secretariatul ONU, este insuficientă”, a spus Vershinin.

 

Pe 18 martie, Rusia a anunțat prelungirea acordului cu doar 60 de zile , avertizând că acest interval de timp va arăta dacă memoriul semnat de ONU va fi implementat pentru angajamentele făcute Rusiei.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/257003/pretul-graului-la-minimul-din-ultimii-2-ani-ce-se-anunta-pentru-perioada-urmatoare/

Pagina 26 din 270
giweather joomla module

Go to top