Adrian Oros, ministrul Agriculturii din România, nu a fost prezent ieri, miercuri – 26 mai, la primele discuții privind noua Politică Agricolă Comună. Oros s-a pozat în avionul spre Bruxelles, dar la ședința care a început de la orele 10:28 (ora locală), poziția României a fost susținută de Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii și în prezent coordonatorul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană. Oros a ajuns la cea de-a doua parte a discuțiilor, în a doua parte a zilei, reluând în mare parte ce deja a prezentat Irimescu.
Miniștri ai Agriculturii din statele membre UE – la luptă încă de dimineață pentru fermierii din țările lor în Consiliul AgriFish (26-27 mai 2021). Mai puțin ministrul Oros care fie s-a pierdut pe drum, fie a plecat prea târziu ca să ”prindă” primele negocieri. Ceilalți oficiali, așa cum este ministrul Agriculturii din Ungaria, au ajuns încă de marți la Bruxelles, ca să nu rateze nicio discuție, dar și să își organizeze mai multe discuții informale.
Vă reamintim că această săptămână este una crucială întrucât Portugalia, care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, și-a propus că închidă negocierile pentru noua PAC.
La prima rundă de discuții privind noua PAC, România a fost reprezentată de Achim Irimescu. Acesta a prezentat poziția României pe o serie de chestiuni ”de foc” pentru cum vor arăta subvențiile și finanțările fermierilor români din 2023 și până în 2027.
”Aș începe prin a răspunde la întrebările președinției referitor la targeting of support (direcționarea sprijinului).România, sigur, poate accepta în spiritul compromisului un procent între 7 și 10%, respinge însă propunerile Parlamentului European pentru limitarea plății redistributive la dimensiunea medie națională a fermei, având în vedere că aceasta în România este foarte mică, sub 3 hectare. Respingem și propunerea Parlamentului European ca sprijinul redistributiv să nu depășească 75% din plata de bază (bis). Nu suntem de acord cu propunerea ca statul membru să stabilească un plafon financiar peste care termenele nu sunt eligibile pentru sprijinul redistributiv”, a spus Achim Irimescu.
Referitor la tinerii fermieri, România a anunțat că poate accepta 3% cu acoperirea sumelor din cei 2 piloni.
”În continuare, fermierul activ – suntem de acord cu aplicarea obligatorie, dar cu o listă negativă voluntară, cu exceptarea fermierilor sub 5.000 de euro. La ”Tânărul fermier” adăugăm faptul ca vârsta maximă să fie 40 de ani și respingem limitarea numărului de hectare pe fermă, la dimensiunea fermei la nivel național, care ar face ca scopul prevederii să nu fie atins”, a spus Achim Irimescu.
Referitor la țintirea sprijinului, România a comunicat că susține poziția Consiliului European referitor la caracterul facultativ al plafonării plăților directe, „dar respingem categoric plafoanele de 500.000 de euro la plăți directe și 1 milion de euro propuse de Parlamentul European. La fel la stabilirea plafonului, susținem 100% cheltuielile cu salariile. Apreciem propunerea Președinției privind includerea fermierilor pentru micii fermieri la procesul de redistribuire a fondurilor”.
”În ceea ce privește eco-schemele, suntem de acord cu prealocarea de 20% cu menținerea flexibilității agreate în cadrul abordării generale. În spiritul compromisului, sigur, am putea accepta 25% propunerea președinție cu primii doi ani și learning face. Respingem obligativitatea includerii a 2 linii de acțiune pe fiecare eco-schemă și propunem ca sistemul de rating să fie voluntar”, a mai spus Irimescu.
Alte poziții au vizat:
- GAEC 3 – termenul de aplicare propunem să fie 2026 deoarece inventarierea și digitalizarea solurilor bogate în carbon nu poate fi făcută mai devreme de statele membre care nu au astfel de dispoziții.
- GAEC 4 – putem accepta pentru compromis.
- GAEC 8 – susținem menținerea diversificării culturilor ca alternativă la rotația culturilor.
- GAEC 9 – considerăm că 4% este prea mare și propunem 3%.
- GAEC 8 și 9, menținerea exceptării la 10 hectare.
Referitor la dezvoltare rurală, Achim Irimescu a arătat că ”nu susținem propunerea Parlamentului ca statul membru să fie obligat să aloce cel puțin 30% din sprijinul de la articolul 68 – investiții în scopurile legate de mediu și climă. Nu putem fi de acord nici cu articolul 68a, introdus de Parlamentul European privind investițiile în irigații și preferăm poziția inițială a Consiliului”
”În ceea ce privește contribuția FEADR și zonele cu handicap natural, susținem poziția Croației și putem susține și propunerea Parlamentului privind completarea cu obiectivele de la punctul i, al articolului 6.1 privind bunăstarea animalelor concomitent cu creșterea la 35%, sub rezerva includerii articolului 66. Nu suntem de acord cu retragerea amendamentului Consiliului de la articolul 69.2 a a, development of sumal finance. România este de acord cu propunerea Consiliului de a nu introduce anexa (…)”, a punctat Irimescu.
LA discuția despre condiționalitatea socială, reprezentantul României a anunțat că ”înțelegem necesitatea luării unor măsuri în ce privește dimensiunea socială, ar împovăra foarte mult fermierii și agențiile de plăți și nu susținem această condiționalitate în forma propusă”.
”La rezerva agricolă, propunerea recentă, suntem în analiză și nu suntem de acord cu propunerea Parlamentului la articolul 69, publicarea informațiilor referitoare la beneficiar, în rest, la Regulamentul OCP, la articolele 218 a și b, suntem împotriva propunerii de compromis, susținem propunerea Consiliului, iar la articolul 81 suntem împotriva propunerii de compromis și susținem abordarea generală”, a precizat Irimescu.
La discuțiile din partea a doua a zilei a ajuns și Adrian Oros a cărei luare de poziție a reluat în mare parte poziția deja exprimată de Achim Irimescu în contul României.
Iată, integral, alocuțiunea susținută de ministrul Adrian Oros:
”Definiția fermierului activ poate fi acceptată de către România în ceea ce privește eco-condiționalitatea GAEC 9 nu este oportună stabilirea unei cote minime din suprafața agricolă pentru zonele neproductive sau caracteristicilor de peisaj atât timp cât deja 10% din terenurile agricole fac obiectul unei eco-scheme (…)
Reducerea GAEC 9 la 3% nu o considerăm relevantă. De asemenea, preferăm exceptarea GAEC 9 a fermelor cu o suprafață de până la 15hectare. În ceea ce privește tânărul fermier, România poate accepta procentul de 3% cu finanțare din ambii piloni, dar cu următoarele condiții: pregătirea profesională să fie criteriu voluntar și prevederea cu vârsta minimă (??) de 35 de ani să fie eliminată.
În ceea ce privește micul fermier, România poate accepta suma de 1.250 de euro.
Dezvoltare rurală. Nu susținem propunerea parlamentului ca statele membre să fie obligate să aloce cel puțin 30% din sprijinul de la articolul 68 (…) în scopurile legate de mediu și climă pentru a contribui la obiectivele menționate la articolul 6 alin 1 (…) aspecte mediu și climă. Considerăm că sunt suficiente pârghii pentru atingerea obiectivelor de mediu și climă în pilonul 1 și 2, astfel ca statele membre să își mențină flexibilitatea în stabilirea tipologiilor de investiții în funcție de nevoile specifice.
În spiritul compromisului, România poate susține un procent de redistribuire de 10%, respingem însă propunerile Parlamentului European pentru limitarea plății redistributive la dimensiunea medie națională a fermei precum și propunerea ca sprijinul redistributiv să nu depășească 65% din plata de bază. Totodată, nu putem fi de acord cu plafoanele de 1 milion de euro minim investiții din FEADER și 500.000 de euro la plăți directe, precum și luarea în considerare a doar 50% din costurile salariale la stabilirea plafonului pe fermă.
În ceea ce privește analiza bunelor (…) cu cărți de mediu, suntem de acord ca toate prerogările să fie ulterioare realizării transferurilor între cele două fonduri. Putem accepta 15% pentru programele sectoriale în eventualitatea creșterii procentului FEADER alocat pentur mediu și climă peste 30%, considerăm că trebuie incluse în calcul atât contribuțiile zonelor cu constrângeri naturale, cât și bunăstarea animalelor, ambele în procent de 100%.
În ceea ce privește eco-schemelor, România menține susținerea procentului de 20% conform acordului general din Consiliu. Totuși, având în vedere ultimele propuneri, am putea accepta varianta ca în primii 2 ani procentul să fie de 20% cu creștere ulterioară la 25% cu menținerea sistemului de re-back.
Alternativa în perioada de învățare 2023-2024 – România susține ca pentru perioada de învățare trebuie menținute toate flexibilitățile din abordarea generală a Consiliului. Referitor la propunerile prezentate pe fondul permis pentru flexibilitate ar trebui să fie stabilit la 15%. Opțiunea ca fondurile neutilizate să fie folosite pentru alte plăți decuplate în anul respectiv și creșterea în următorii ani a celor alocate pentru eco-scheme este de preferat.
Considerăm că flexibilitatea stabilirii direct-amount trebuie menținută pe toată perioada de implementare a PNS întrucât este aplicabilă și altor intervenții FEGA.
Nu suntem de acord cu propunerea Parlamentului privind alinierea articolelor 106, 107a, 127 și 139 a din Regulamentul privind PNS cu Acordul Ecologic European Green Deal și strategiile subsecvente.
În ceea ce privește dimensiunea socială, suntem deschiși pentru identificarea unei soluții care să nu adauge birocrație atât pentru administrație, cât și pentru fermieri. Deocamdată în actuala formă nu putem accepta.”
Sursa
