Super User
Biroul European pentru Mediu, cea mai mare rețea de organizații de mediu din Europa, cu peste 160 de membri în 35 de țări insistă pentru reducerea numărului de animale din fermele europene. Orice încercare de reducere a numărului de animale la nivelul UE din partea organizațiilor europene trebuie oprită de îndată! Spune europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlament European.
"Siguranța alimentară trebuie să fie în continuare garantată de UE!
În această dimineață, am participat la reuniunea comună a Comisiilor de Agricultură și Dezvoltare Rurală, comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și comisiei pentru industrie, cercetare și energie. În cadrul acestei ședinte, a avut loc o audiere pe marginea strategiei UE privind reducerea emisiilor de metan, la care au participat o serie de experți.
Am apreciat prezentarea susținută de profesorul Allen de la Universitatea Oxford, subliniind faptul că emisiile de metan generate de agricultura europeană nu au dus la o încălzire climatică suplimentară din 2005 încoace. De asemenea, se exagerează impactul fermelor în contextul emisiilor de metan de 3-4 ori și se subestimează impactul metanului emis de depozitele de gunoi de 4-5 ori. Fermierii sunt un real partener când vine vorba de reducerea emisiilor de metan, iar prin intermediul unor instrumente concrete în cadrul PAC, aceștia vor contribui semnificativ îndeplinirea obiectivelor din Pactul Verde.
Din păcate, în cadrul schimbului de opinii pe care l-am avut cu experții prezenți, declarațiile reprezentantului Biroului European pentru Mediu au demonstrat că această instituție extrem de importantă este efectiv ruptă de realitate atunci când afirmă că trebuie să reducem numărul de animale și să reducem intensificarea creșterii animalelor. Biroul European pentru Mediu este cea mai mare rețea de organizații de mediu din Europa, cu peste 160 de membri în 35 de țări. Este impardonabil ca o organizație care influențează politicile publice la nivelul UE, să vină în spațiul public cu asemenea abordare care pune în pericol siguranța alimentară.
Eurodeputatul Daniel Buda în timpul dezbaterilor de astăzi.
Fără a realiza o evaluare de impact asupra asigurării necesarului de alimente la nivelul UE dacă reducem numărul de animale, această idee lansată de către Biroul European pentru Mediu aduce grave prejudicii asupra imaginii instituției, riscând să nu mai fie luată în considerare în procesele participative de elaborare a politicilor de mediu la nivel UE. Reducerea numărului de animale la nivelul UE ar duce la o dependență crescută de hrană importată din afara Uniunii, care nu respectă standardele de calitate înalte de la nivelul statelor membre. Am încrederea că astfel de abordări la nivelul Biroului European pentru Mediu vor fi corectate și vor veni cu soluții pertinente, ancorate în realitate pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon.
Myles Allen, profesor Universitatea Oxford, a subliniat următoarele mesaje: „Mesajul pe care trebuie să îl trimitem fermierilor este de oportunitate de a ajuta Europa să își atingă obiectivele de climă, nu că ei sunt vinovați. Trebuie să dăm prioritate măsurilor de reducere a emisiilor de carbon, îmbunătățind procesul de fertilizare, dieta animalelor este un alt instrument, o gestiune mai bună a creșterii animalelor este o soluție
În primul rând, avem nevoie de ajutorul fermierilor pentru a reduce emisiile de metan. Se exagerează impactul crescătorilor de animale de 3-4 ori și se subestimează impactul metanului depozitului de gunoi de 4-5 ori. Agricultura contribuie aproximativ 10% la emisiile totale, în ultimul secol (metan, dioxid de carbon). Emisiile de metan și de carbon au scăzut din anii 90 încoace, dar încălzirea climatică a continuat. Metanul, dacă emisiile sale scad, încălzirea generată de metan se oprește. Emisiile de la agricultura europeană nu au generat o încălzire suplimentară din 2005 încoace. Pericolul legat de schimbările climatice crește odată cu încălzirea. Avem nevoie de politici diferite pentru emisiile din metan și dioxid de carbon. Avem nevoie de ajutorul fermierilor pentru a ne atinge obiectivele de mediu, dar trebuie să fim cinstiți cu ei.”
Margherita Tolotto, expert în cadrul Biroului European pentru Mediu, a transmis următoarele idei: „De ce reducerea metanului este importantă? Metanul e un gaz poluator foarte puternic. 39% din morțile premature sunt cauzate de metan.
În 2018, emisiile de metan din agricultură erau mai ridicate ca în 2010. Statele membre trebuie să facă un inventar al poluării prin metan. Peste 70% din emisiile venind de la animale, vin de la ferme cu peste 50 de unități. 39% din emisiile de metan din UE vin de la fermele mari. Ce trebuie să facem pentru a reduce metanul din agricultură? Schimbările de comportament, reducerea numărului de animale din ferme sunt necesare pentru a reduce metanul din agricultură. Ar trebui să avem instrumentele necesare pentru fermieri, o PAC care să aibă ca țintă reducerea impactului agriculturii intensive.” A relatat Daniel Buda discuțiile de la nivel european pe pagina sa oficială Facebook.
Sursa
https://www.agroinfo.ro/politic/europa-vrea-sa-reduca-numarul-de-animale-din-ferme
Situația terenului agricol cadastrat în România la acest moment. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a publicat un bilanț privind stadiul suprafețelor înregistrate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), și care încasează subvenții, înscrise în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF).
Potrivit unui bilanț al ANCPI, la 30 aprilie 2021, din totalul de 9,54 milioane ha de terenuri agricole ce fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 5,72 milioane ha (59,95%).
Cadastrare completă în 107 UAT-uri din totalul de 3.181
Potrivit aceleiași surse, din totalul de 3.181 UAT-uri din România, până la data de 30.04.2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 108 UAT-uri (din care în 107 UAT-uri în integralitate și în 1 UAT parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală aferentă de 2.879.080,38 ha.
”În anul 2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 10 UAT-uri (din care în 9 UAT-uri în integralitate și în 1 UAT parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală aferentă de 366.470,88 ha”, mai precizează ANCPI.
Agenția mai arată că la data de 30.04.2021 sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 1.283 UAT-uri, cu o suprafață estimată de 2.693.983,65 ha.
Primăriile au obligația să includă în sectoarele cadastrale terenuri agricole care fac obiectul plăților prin APIA
ANCPI mai precizează că în ultimii ani, au fost transmise îndrumări primăriilor, prin intermediul oficiilor teritoriale și au fost organizate numeroase întâlniri cu Prefecturi, Asociația Comunelor și Orașelor din România, Asociația Municipiilor din România, pentru sprijinirea activă de către acestea a acțiunilor de conștientizare a primarilor cu privire la necesitatea derulării lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul sectorului cadastral.
Ca urmare a modificărilor aduse Legii cadastrului și a publicității imobiliare, au fost aprobate norme care să asigure accelerarea înregistrării sistematice a tuturor terenurilor agricole, dat fiind faptul că sectoarele cadastrale contractate de primării pot să includă atât proprietăți situate extravilan cât și în intravilan, simplificarea procedurilor de înregistrare sistematică precum și cofinanțarea de către ANCPI a lucrărilor de cadastru general contractate de primării.
”Ca urmare a implementării tuturor acestor măsuri financiare, operaționale și legislative, întreprinse în ultimii cinci ani, a fost accelerată implementarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară și s-a realizat o creștere semnificativă a numărului proprietăților înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, care, la data de 30.04.2021, este de 17.516.061”, completează instituția.
Reamintim că programul PNCCF a demarat la sfârșitul lui 2015 și urmează să se încheie în anul 2023. Astfel, până în 2023, autoritățile intenționează să cadastreze gratuit toate imobilele care nu sunt prinse în prezent în evidențele oficiale.
Pentru că proprietarii imobilelor nu plătesc nimic pentru cadastrare, PNCCF este finanțat din:
- veniturile proprii ale ANCPI;
- fonduri externe nerambursabile (POR 2014-2020, Axa 11).
Sursa
https://agrointel.ro/187493/cat-teren-agricol-cu-cadastru-are-romania-la-acest-moment/
Fermierii trebuie să dea înapoi o mare parte din sprijinul pe care l-au obținut de la stat pentru perioada în care au suferit din cauza pandemiei. Inspectorii de la Fisc le-au trimis agricultorilor care au primit bani prin Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, ca sprijin în perioada pandemiei, declarațiile fiscale precompletate, din care au aflat cu stupoare că mai bine de jumătate din sume le sunt reținute, odată cu alte venituri calculate pe Persoană Fizică Autorizată (PFA), inclusiv contribuțiile sociale și de sănătate, CAS și CASS.
Despre situația în care se află acum fermierii, a vorbit detaliat Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri din Olt și vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor.
”Anul trecut, în perioada în care s-a decretat situația de urgență, 16 martie – 1 iunie 2020, Guvernul a dat o ordonanță de urgență nr. 30/2020, prin care un segment important dintre firmele din România puteau primi o indemnizație, un ajutor de Covid-19 de 4.072 de lei. Am intrat în situație de urgență pe 16 martie, deci luna martie fermierii au depus și au luat jumătate din sumă – 2.036 lei, două săptămâni, apoi aprilie și mai, întreaga sumă de 4.072 de lei. Între multele firme din România care puteau accesa această indemnizație pentru că nu aveau activitate, s-au încadrat și foarte mulți fermieri, care au știut informația. Noi, asociațiile am aflat de acest sprijin, ne-am consultat cu ceilalți colegi și ne-am anunțat membrii, care se încadrau pentru că trebuiau să aibă un Cod CAEN activat și majoritatea fermierilor care au PFA și au codul altele decât de producție, au de vânzare, au fost eligibili. Fermierii au depus acele 4-5 documente necesare, o cerere tip, o declarație pe propria răspundere, copie de pe buletin și extras de cont unde urmau să-și primească banii. Toate aceste documente s-au depus pe o platformă, aici.gov.ro, totul se scanează. Din această cauză multe organizații au depus de la birourile organizațiilor fiindu-le greu fermierilor să se descurce singuri”, a explicat fermierul oltean.
Ajutorul de Covid-19 de la Ministerul Muncii pentru deținătorii de PFA, impozitat ca venit
Florin Ciobanu spune că banii au ajuns la fermieri de la Ministerul Muncii, prin Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială și nu a specificat nimeni la momentul respectiv că vor fi impozitați la același nivel cu veniturile fermierilor. Surpriza a venit ulterior.
”Angajații AJPIS (Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială) au verificat toate acele documente și trimiteau fermierilor un mail de confirmare, apoi în câteva zile intrau banii în cont, acel ajutor care am înțeles noi că era pentru perioada de pandemie. Asta era și logica, era un ajutor de Covid-19, nu numai în România s-a primit ajutorul, fermierii din afară au luat 4000-5000 de euro. Nimeni nu s-a gândit că acest ajutor va fi impozitat, la momentul respectiv. După luna mai, ieșind din situația de urgență nu s-au mai dat aceste ajutoare. În septembrie a apărut altă ordonanță de urgență numărul 32, care era aproape identică cu cea anterioară, numai că ajutorul era de 2.253 de lei. Noi am considerat că fiind mai mică suma este cea netă. Fermierii au aplicat din nou, am depus cererile până în decembrie. La începutul anului 2021, ianuarie, februarie, martie, noi, cei din zona organizațiilor, care ne ocupăm de partea de contabilitate, care le acordăm fermierilor consultanță financiar-fiscală le-am făcut contabilitatea. Cei care au PFA, formă juridică, la ei se ține o contabilitate simplă și sunt impozitați pe normă de venit. Fermierii noștri care astfel de PFA (IIF), fermieri mici și mijlocii, pentru ei se impozitează fiecare suprafață în funcție de cultură, se plătește un impozit de 10%, nu CAS sau CASS. În februarie-martie, când scriem declarațiile unice, am primit de la ANAF un anunț că se modifică formularul, informații pe care le primeam neoficial de la angajații ANAF din Slatina. Vis-a-vis de declarația unică care se depune în fiecare an până la 25 mai, ni s-a spus să așteptăm că se pare că se vor impozita și acele sume primite ca ajutor. Se pare că ne vor impozita cei 4000 de lei, 45% cu CAS și CASS, noi am zis că ne impozitează 10%. Dar e un paradox, noi suntem impozitați pe normă de venit, indiferent de cât iei sai cheltui, noi suntem, la paușal, dacă avem cu grâu ne impozitează la hectar pe grâu, dar aici era vorba de ajutor de fermier , a explicat fermierul Florin Ciobanu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Fermierii, amenințați cu popriri dacă nu achitau pe loc toată suma impozitată din sprijinul acordat
Președintele Asociației Tinerilor Fermieri din Olt spune că declarațiile unice au venit deja pretipărite, iar unii fermieri au de dat înapoi și 8.000 de lei.
”Declarațiile unice au venit pretipărite, cu toate încasările pentru fiecare lună în parte, pentru fiecare fermier și calculat din start impozitul 10%, CASS 25%, CAS-ul 10%. Ei deja în perioada pe 2020 ne-au impozitat. Impozitul pe norma de venit e separat, plus aceste calcule ale lor. Când spunem impozit ne gândim la 10%, fermierii nu plăteau cu CAS și CASS, decât cei care voiau ei să-și plătească, nu erau obligați, doar dacă depășeau o anumită sumă. Noi am considerat ajutorul de la AJPIS un ajutor de criză, nu un venit! Și noi am fost afectați în perioada anului trecut la vânzări, s-au închis târguri, piețe, plus Horeca, noi vindeam multă marfă către restaurante, hoteluri. Noi la Olt avem mulți , 90% dintre ei, în zonă. Cum în toată Europa au fost ajutați antreprenorii, și noi am considerat că acesta este un ajutor de criză. Deja au plătit membrii noștri, le-a venit 6.000, 7.000, 8.000 de lei, depinde de cum au încasat anul trecut. Unii dintre ei au plătit doar o parte, pentru că cei de la ANAF forțau nota și le cereau pe loc toată suma, îi amenințau cu popriri”, a conchis fermierul oltean, președinte de asociație și membru al Asociației Forța Fermierilor.
Sursa
Întârzierea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de a oferi sprijin fermierilor care cultivă legume în spații protejate, program care ar fi trebuit să înlocuiască cu succes ”Tomata”, creează tot mai multe nelămuriri.
O întrebare care vizează acest sprijin a fost pusă ministrului Agriculturii, Adrian Oros, de către deputatul Romeo Daniel Lungu, în Parlament. Social-democratul și-a dorit să știe când va fi implementat programul de ajutor de minimis pentru cultura de legume în sere și solarii, dar și când vor primi legumicultorii banii pentru înființarea culturilor, potrivit stiridebuzau.ro.
Termenul limită pentru cereri a expirat
Termenul limită până la care legumicultorii puteau să depună, fără penalizări, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cererile pentru accesarea noului program care viza sprijinirea producției de legume în spații protejate, era data de 17 mai, conform unui proiect de hotărâre pe care MADR ar fi trebuit să-l aibă deja aprobat.
Fermierii ar fi trebuit să obțină, prin intermediul programului, subvenții 2.000 de euro per beneficiar pentru 1.000 de metri pătrați de sere sau solarii cultivate cu ardei gras, ardei lung, castraveți, tomate, varză și vinete.
Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul în curs a fost pus în dezbatere publică pe site-ul MADR la data de 25 martie, actul normativ încă se află în sertarele ministerului.
”Am primit mai multe plângeri din partea legumicultorilor buzoieni cu privire la acest subiect. După abandonarea Programului Tomata, ministrul le-a promis fermierilor români că va implementa un nou program care să cuprindă mai multe tipuri de culturi în spații protejate, însă acesta nu este disponibil nici măcar în momentul de față. Fermierii sunt bulversați, neștiind cu certitudine dacă vor putea să acceseze sprijinul sau nu”, a menționat deputatul buzoian Romeo Daniel Lungu.
Piața din România riscă astfel să fie invadată din legume de import, dacă producătorii nu vor ști la timp detalii despre criteriile pe care trebuie să le respecte în accesarea sprijinului sau calendarul de implementare.
Sursa
Adrian Oros, ministrul Agriculturii din România, nu a fost prezent ieri, miercuri – 26 mai, la primele discuții privind noua Politică Agricolă Comună. Oros s-a pozat în avionul spre Bruxelles, dar la ședința care a început de la orele 10:28 (ora locală), poziția României a fost susținută de Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii și în prezent coordonatorul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană. Oros a ajuns la cea de-a doua parte a discuțiilor, în a doua parte a zilei, reluând în mare parte ce deja a prezentat Irimescu.
Miniștri ai Agriculturii din statele membre UE – la luptă încă de dimineață pentru fermierii din țările lor în Consiliul AgriFish (26-27 mai 2021). Mai puțin ministrul Oros care fie s-a pierdut pe drum, fie a plecat prea târziu ca să ”prindă” primele negocieri. Ceilalți oficiali, așa cum este ministrul Agriculturii din Ungaria, au ajuns încă de marți la Bruxelles, ca să nu rateze nicio discuție, dar și să își organizeze mai multe discuții informale.
Vă reamintim că această săptămână este una crucială întrucât Portugalia, care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, și-a propus că închidă negocierile pentru noua PAC.
La prima rundă de discuții privind noua PAC, România a fost reprezentată de Achim Irimescu. Acesta a prezentat poziția României pe o serie de chestiuni ”de foc” pentru cum vor arăta subvențiile și finanțările fermierilor români din 2023 și până în 2027.
”Aș începe prin a răspunde la întrebările președinției referitor la targeting of support (direcționarea sprijinului).România, sigur, poate accepta în spiritul compromisului un procent între 7 și 10%, respinge însă propunerile Parlamentului European pentru limitarea plății redistributive la dimensiunea medie națională a fermei, având în vedere că aceasta în România este foarte mică, sub 3 hectare. Respingem și propunerea Parlamentului European ca sprijinul redistributiv să nu depășească 75% din plata de bază (bis). Nu suntem de acord cu propunerea ca statul membru să stabilească un plafon financiar peste care termenele nu sunt eligibile pentru sprijinul redistributiv”, a spus Achim Irimescu.
Referitor la tinerii fermieri, România a anunțat că poate accepta 3% cu acoperirea sumelor din cei 2 piloni.
”În continuare, fermierul activ – suntem de acord cu aplicarea obligatorie, dar cu o listă negativă voluntară, cu exceptarea fermierilor sub 5.000 de euro. La ”Tânărul fermier” adăugăm faptul ca vârsta maximă să fie 40 de ani și respingem limitarea numărului de hectare pe fermă, la dimensiunea fermei la nivel național, care ar face ca scopul prevederii să nu fie atins”, a spus Achim Irimescu.
Referitor la țintirea sprijinului, România a comunicat că susține poziția Consiliului European referitor la caracterul facultativ al plafonării plăților directe, „dar respingem categoric plafoanele de 500.000 de euro la plăți directe și 1 milion de euro propuse de Parlamentul European. La fel la stabilirea plafonului, susținem 100% cheltuielile cu salariile. Apreciem propunerea Președinției privind includerea fermierilor pentru micii fermieri la procesul de redistribuire a fondurilor”.
”În ceea ce privește eco-schemele, suntem de acord cu prealocarea de 20% cu menținerea flexibilității agreate în cadrul abordării generale. În spiritul compromisului, sigur, am putea accepta 25% propunerea președinție cu primii doi ani și learning face. Respingem obligativitatea includerii a 2 linii de acțiune pe fiecare eco-schemă și propunem ca sistemul de rating să fie voluntar”, a mai spus Irimescu.
Alte poziții au vizat:
- GAEC 3 – termenul de aplicare propunem să fie 2026 deoarece inventarierea și digitalizarea solurilor bogate în carbon nu poate fi făcută mai devreme de statele membre care nu au astfel de dispoziții.
- GAEC 4 – putem accepta pentru compromis.
- GAEC 8 – susținem menținerea diversificării culturilor ca alternativă la rotația culturilor.
- GAEC 9 – considerăm că 4% este prea mare și propunem 3%.
- GAEC 8 și 9, menținerea exceptării la 10 hectare.
Referitor la dezvoltare rurală, Achim Irimescu a arătat că ”nu susținem propunerea Parlamentului ca statul membru să fie obligat să aloce cel puțin 30% din sprijinul de la articolul 68 – investiții în scopurile legate de mediu și climă. Nu putem fi de acord nici cu articolul 68a, introdus de Parlamentul European privind investițiile în irigații și preferăm poziția inițială a Consiliului”
”În ceea ce privește contribuția FEADR și zonele cu handicap natural, susținem poziția Croației și putem susține și propunerea Parlamentului privind completarea cu obiectivele de la punctul i, al articolului 6.1 privind bunăstarea animalelor concomitent cu creșterea la 35%, sub rezerva includerii articolului 66. Nu suntem de acord cu retragerea amendamentului Consiliului de la articolul 69.2 a a, development of sumal finance. România este de acord cu propunerea Consiliului de a nu introduce anexa (…)”, a punctat Irimescu.
LA discuția despre condiționalitatea socială, reprezentantul României a anunțat că ”înțelegem necesitatea luării unor măsuri în ce privește dimensiunea socială, ar împovăra foarte mult fermierii și agențiile de plăți și nu susținem această condiționalitate în forma propusă”.
”La rezerva agricolă, propunerea recentă, suntem în analiză și nu suntem de acord cu propunerea Parlamentului la articolul 69, publicarea informațiilor referitoare la beneficiar, în rest, la Regulamentul OCP, la articolele 218 a și b, suntem împotriva propunerii de compromis, susținem propunerea Consiliului, iar la articolul 81 suntem împotriva propunerii de compromis și susținem abordarea generală”, a precizat Irimescu.
La discuțiile din partea a doua a zilei a ajuns și Adrian Oros a cărei luare de poziție a reluat în mare parte poziția deja exprimată de Achim Irimescu în contul României.
Iată, integral, alocuțiunea susținută de ministrul Adrian Oros:
”Definiția fermierului activ poate fi acceptată de către România în ceea ce privește eco-condiționalitatea GAEC 9 nu este oportună stabilirea unei cote minime din suprafața agricolă pentru zonele neproductive sau caracteristicilor de peisaj atât timp cât deja 10% din terenurile agricole fac obiectul unei eco-scheme (…)
Reducerea GAEC 9 la 3% nu o considerăm relevantă. De asemenea, preferăm exceptarea GAEC 9 a fermelor cu o suprafață de până la 15hectare. În ceea ce privește tânărul fermier, România poate accepta procentul de 3% cu finanțare din ambii piloni, dar cu următoarele condiții: pregătirea profesională să fie criteriu voluntar și prevederea cu vârsta minimă (??) de 35 de ani să fie eliminată.
În ceea ce privește micul fermier, România poate accepta suma de 1.250 de euro.
Dezvoltare rurală. Nu susținem propunerea parlamentului ca statele membre să fie obligate să aloce cel puțin 30% din sprijinul de la articolul 68 (…) în scopurile legate de mediu și climă pentru a contribui la obiectivele menționate la articolul 6 alin 1 (…) aspecte mediu și climă. Considerăm că sunt suficiente pârghii pentru atingerea obiectivelor de mediu și climă în pilonul 1 și 2, astfel ca statele membre să își mențină flexibilitatea în stabilirea tipologiilor de investiții în funcție de nevoile specifice.
În spiritul compromisului, România poate susține un procent de redistribuire de 10%, respingem însă propunerile Parlamentului European pentru limitarea plății redistributive la dimensiunea medie națională a fermei precum și propunerea ca sprijinul redistributiv să nu depășească 65% din plata de bază. Totodată, nu putem fi de acord cu plafoanele de 1 milion de euro minim investiții din FEADER și 500.000 de euro la plăți directe, precum și luarea în considerare a doar 50% din costurile salariale la stabilirea plafonului pe fermă.
În ceea ce privește analiza bunelor (…) cu cărți de mediu, suntem de acord ca toate prerogările să fie ulterioare realizării transferurilor între cele două fonduri. Putem accepta 15% pentru programele sectoriale în eventualitatea creșterii procentului FEADER alocat pentur mediu și climă peste 30%, considerăm că trebuie incluse în calcul atât contribuțiile zonelor cu constrângeri naturale, cât și bunăstarea animalelor, ambele în procent de 100%.
În ceea ce privește eco-schemelor, România menține susținerea procentului de 20% conform acordului general din Consiliu. Totuși, având în vedere ultimele propuneri, am putea accepta varianta ca în primii 2 ani procentul să fie de 20% cu creștere ulterioară la 25% cu menținerea sistemului de re-back.
Alternativa în perioada de învățare 2023-2024 – România susține ca pentru perioada de învățare trebuie menținute toate flexibilitățile din abordarea generală a Consiliului. Referitor la propunerile prezentate pe fondul permis pentru flexibilitate ar trebui să fie stabilit la 15%. Opțiunea ca fondurile neutilizate să fie folosite pentru alte plăți decuplate în anul respectiv și creșterea în următorii ani a celor alocate pentru eco-scheme este de preferat.
Considerăm că flexibilitatea stabilirii direct-amount trebuie menținută pe toată perioada de implementare a PNS întrucât este aplicabilă și altor intervenții FEGA.
Nu suntem de acord cu propunerea Parlamentului privind alinierea articolelor 106, 107a, 127 și 139 a din Regulamentul privind PNS cu Acordul Ecologic European Green Deal și strategiile subsecvente.
În ceea ce privește dimensiunea socială, suntem deschiși pentru identificarea unei soluții care să nu adauge birocrație atât pentru administrație, cât și pentru fermieri. Deocamdată în actuala formă nu putem accepta.”
Sursa
Programul ”Mierea în școli” va intra în sfârșit în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021. Măsura menită să reprezinte și un sprijin financiar pentru crescătorii de albine din România va oferi școlarilor borcane de miere naturală, produsă în România.
Legea privind acordarea de miere școlarilor din ciclul I-IV a fost adoptată din 2006, dar în fiecare an, Guvernul a găsit de cuviință ca la final de an, prin OUG, termenul de intrare în vigoare să fie amânat. Așa s-a întâmplat și în decembrie 2019, când, prin OUG 78/2019, Executivul a decis ca programul ”Miere în școli” să fie suspendat până pe 31 decembrie 2020.
La acest moment, Guvernul nu a pus în dezbatere sau pe ordinea de zi niciun proiect de OUG care să proroge, din nou, termenul pentru programul ”Mierea în școli”. Astfel, fără un astfel de act normativ, măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie, obligând Executivul și să bugeteze sprijinul în Legea Bugetului de stat pe 2021.
Ce prevede programul ”Mierea în școli”
Sprijin mult așteptat de apicultori, dar și de către părinți, programul ”Mierea în școli” a devenit în lege încă din 2006 – Legea nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional. În 2018, legislația a suferit schimbări majore prin Legea nr. 325/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional.
Astfel, la acest moment, programul prevede că ”se acordă gratuit pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional miere polifloră, în limita unei cantități de 350 grame miere lunar”.
Autoritățile competente naționale pentru acordarea drepturilor școlarilor la miere sunt Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Educației Naționale.
Autoritățile competente la nivel local pentru acordarea mierii în școli sunt consiliile județene, care își asumă organizarea și derularea procedurilor de achiziție, în condițiile legii, a mierii de albine poliflore destinate preșcolarilor și elevilor din învățământul primar de stat, privat și confesional.
Școlarii trebuie să primească miere polifloră
”Mierea polifloră destinată consumului pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, marcat cu hologramă care atestă calitatea, va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și va fi achiziționată din lanțul scurt de aprovizionare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program”, se arată în legislația în vigoare.
Achiziționarea mierii poliflore, transportul și distribuția acesteia la unitățile de învățământ pot fi contractate și de către consiliile județene, respectiv de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor municipiului București, cu asistența direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.
Norme de aplicare așteptate de la Guvern
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Sănătății și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, are obligația de a adopta normele metodologice de aplicare.
Condițiile de calitate a mierii de albine poliflore destinate consumului pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional, modul de certificare a calității, atribuirea și aplicarea hologramei care atestă calitatea, modul de distribuire și entitățile implicate se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Program cu finanțare de la bugetul de stat
Resursele financiare necesare implementării prezentei legi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se arată în Lehea 325/2018.
Resursele financiare necesare implementării legii se asigură prin transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale ale județelor, respectiv bugetul local al municipiului București, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. ”Repartizarea sumelor prevăzute la alin. (2) se realizează cu încadrare în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 «Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare», titlul 51 «Transferuri între unități ale administrației publice»”, mai prevede actul normativ.
Data de referință pentru subvenția ANT la bovine nu se schimbă începând din 2021. În ciuda faptului că fermierii sperau ca începând cu cererea unică viitoare, plata Ajutorului Național Tranzitoriu pentru special bovine să fie făcută după o dată de referință actualizată, pentru 2021 va fi aplicat un Regulament de Tranziție care prevede menținerea tuturor condițiilor existente pentru achitarea subvențiilor prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Noua dată de referință adoptată de Parlamentul European pentru plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în zootehnie, vaci de lapte și carne, se aplică odată cu intrarea în vigoarea a noii Politici Agricole Comune (PAC), potrivit eurodeputatului Daniel Buda. Astfel, fermierii vor primi banii pentru acest ajutor care se plătește din bugetul național, conform regulamentelor prezente aflate în vigoare printre care și data istorică raportată la anul 2013.
”Regulamentul din prezent se aplică până în 2022, cât durează perioada de tranziție. Deci nu intră în vigoare de la anul data nouă de referință, cea pe care am stabilit-o noi la nivelul Parlamentului European, adică 1 iunie 2018. Depinde foarte mult și când vor fi finalizate negocierilor și forma finală pentru PAC, dar vorbim oricum despre 2-3 ani. Noi am pus 2 ani pentru regulamentul tranzitoriu, dar sigur că se poate trece la noul PAC și mai devreme, deși aș fi rezervat să spun că putem vorbi despre anul de cerere 2021”, a declarat Daniel Buda pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Cererea APIA din 2021 se va raporta la data de referință din 2013
Conform lui Daniel Buda, pentru campania APIA 2021 se va aplica data istorică pe care s-a ”mers” până acum, adică 2013. ”Ideea este că fermierii trebuie să știe că noua dată de referință se aplică odată cu noul PAC, până atunci rămâne data istorică, 2013”, a mai spus europarlamentarul.
Potrivit unui material de informare al APIA, în prezent data de referinţă se stabilește în funcție de data intrării primului animal în exploatația cu cod ANSVSA conform înregistrărilor existente în baza națională de date (RNE) a ANSVSA. De data de referință depinde plata Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT) pentru schema decuplată de producţie în sectorul de creștere a vacilor.
ANT bovine se achită fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;
b) la data solicitării primei, exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE, în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine.
Data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentru exploataţiile cu cod ANSVSA nou-înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs.
Pentru anul de cerere 2021 datele de referință sunt:
– 31.01.2013 pentru exploatațiile înființate până la data de 31.01.2013 inclusiv;
– 17.04.2014 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.02.2013 – 17.04.2014 inclusiv;
– 31.03.2015 pentru exploatațiile înființate în intervalul 18.04.2014 – 31.03.2015 inclusiv;
– 29.02.2016 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.04.2015 – 29.02.2016 inclusiv;
– 28.02.2017 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2016 – 28.02.2017 inclusiv;
– 28.02.2018 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2017 – 28.02.2018 inclusiv;
– 28.02.2019 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2018 – 28.02.2019 inclusiv;
– 29.02.2020 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2019 – 29.02.2020 inclusiv;
-28.02.2021 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2020 – 28.02.2021 inclusiv;
Ajutorul național tranzitoriu schema decuplată de producție în sectorul carne se acordă pentru un efectiv de minim 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, pentru exploataţiile nou-înfiinţate cu vârsta de minim 16 luni, la care se adaugă şi tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.
Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, poate fi cedat unei alte persoane pe baza unei declaraţii notariale/moștenit, în altă exploataţie înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.
În cazul persoanelor juridice, dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie specia bovine sectorul carne poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.
Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 8-C poate fi cedat în aceeaşi exploataţie, cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, în următoarele cazuri:
a) între soţi;
b) în urma schimbării formei de organizare;
c) în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA;
d) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.
Pentru Campania 2019, ANTZ a avut utmătoarele cuantumuri:
-ANT 7 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema decuplată de producţie, specia bovine – sector lapte: 17,7220 euro/tonă;
-ANT 8 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema decuplată de producţie, specia bovine – sector carne: 69,1109 euro/cap.
Ajutor important pentru fermierii care au suferit pierderi din cauza pandemiei! Aceștia pot încasa o indemnizație lunară care se derulează prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) iar cererile se depun până la 5 ianuarie 2021, potrivit unui anunț postat pe site-ul instituției.
Potrivit ANPIS, pentru profesioniștii și persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, care și-au redus temporar activitatea, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 132/2020, se acordă o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, cu modificările şi completările ulterioare.
Iată ce plăți au fost efectuate până în prezent, conform ANPIS:
În anul 2020, beneficiază de această indemnizație, profesioniştii şi persoanele, care au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. XV alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2020, cu modificările și completările ulterioare.
Modalități de transmitere a documentelor:
- în format electronic utilizând platforma aici.gov.ro
- în format letric la agențiile pentru plăți și inspecție socială din județul în care solicitanții au înregistrat sediul social.
- Profesioniştii, astfel cum sunt reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare:
Documentele necesare:
- Cerere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
- Declarație pe propria răspundere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
- Copie CI
- Copie extras de cont (deschis în calitatea pentru care se solicită indemnizația)
- Societăți cooperative care au încheiat convenții individuale de munca în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si funcționarea cooperației
Documente necesare (se vor depune de administratorul/reprezentantul legal al societății cooperative):
- Cerere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
- Declarație pe propria răspundere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
- Lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și complete.
Documentele necesare decontarii sumelor prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 132/2020, aferente lunii decembrie 2020, se pot transmite până pe data de 5 ianuarie 2021, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2021.
Termen 31 decembrie pentru activităţile necalificate cu caracter ocazional din agricultură și zootehnie
Pentru persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în unul dintre domeniile prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, se acordă de la bugetul de stat, pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, o sumă reprezentând 35% din remuneraţia cuvenită zilei de muncă.
Suma se acordă de către beneficiarul de lucrări, din bugetul propriu, la momentul plăţii contravalorii muncii zilnice, şi, ulterior, se decontează integral, la cererea acestuia, pentru persoanele pentru care a fost plătită, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială din județul în care își desfășoară activitatea sau are sediul social.
În vederea decontării sumelor, beneficiarii de lucrări transmit documentele lunar, pentru luna anterioară, până la data de 5 a fiecărei luni, în format electronic utilizând platforma aici.gov.ro.
În situația în care cererea este depusă de către beneficiarul de lucrări la o dată ulterioară celei prevăzute mai sus, suma aferentă lunii pentru care se solicită se decontează în luna următoare.
Documente necesare:
- Cerere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
- Declarație pe propria răspundere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
- Lista zilierilor – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează lista.
- Copie CI – a beneficiarului de lucrări
- Copie extras de cont – al beneficiarului de lucrări
Domeniile în care se poate presta muncă necalificată cu caracter ocazional prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;
d) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
e) publicitate – grupa 731;
e^1) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
e^2) creşterea materialului săditor – creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure – clasa 0130;
f) activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002, activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004 şi tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea sa – clasa 5520;
g) creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale – clasa 0149;
h) activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;
i) activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare – clasa 8130;
j) restaurante – clasa 5610;
k) baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – clasa 5630;
l) activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale – clasa 9104;
m) hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55; facilităţi de cazare similare – clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;
n) facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;
o) activităţi ale bazelor sportive – clasa 9311;
p) activităţi ale cluburilor sportive – clasa 9312.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, declarații tăioase cu trimitere la numirea lui Adrian Oros pentru un nou mandat de ministru al Agriculturii. Liderul clujean arată, în cadrul unei postări publice făcute pe pagina sa de Facebook, că filiala PNL Cluj nu este reprezentată în Executiv de Adrian Oros, pe care nu l-a susținut pentru postul de la MADR. În declarația sa, Tișe nu s-a ferit să folosească cuvinte dure precum ”impotenți politic” și ”nulități politice”.
Iată mai jos declarația integrală a președintelui CJ Cluj, Alin Tișe:
”Legat de reprezentarea în Guvern a organizațiilor din Ardeal.
În concret – organizția Cluj.
Nu îmi amintesc să fi discutat în organizația Cluj susținerea vreunei persoane pentru postul de ministru.
Or să se fi supus la vot.
Supunerea la vot în partid, a nominalizărilor, este o practică democratică, așa cum am fost supuși votului atât eu cât și primarii când am candidat la primării sau consiliul județean.
Cineva crede că, prin susținerea unor persoane peste organizația Cluj, va reuși să pună mâna pe filiala Cluj. Ca și cum partidul acesta este doar al lor.
Așa știu să facă politică, pentru că așa au făcut toată viața și pentru ca altfel nu pot, fiind impotenți politic.
Organizația Cluj, dincolo de faptul că este cea mai performantă din țară, nu va putea fi condusă niciodată de nulități politice!”.
Schemă nouă de sprijin pentru sectorul agricol – anunțată în această seară de premierul Florin Cîțu la finalul primei ședințe a noului Guvern. Șeful Executivului a arătat valoarea sprijinului este de până la un miliard de lei și se va concretiza în garanții pentru fermierii care vor putea obține finanțări pentru afacerile lor.
”Noutatea este că Agro IMM Invest o să fie aprobat în ședința următoare de Guvern. Sper să fie gata toate avizele. Este o măsură pe care o așteaptă cei din sectorul agricol, cu garanții de până la un miliard de lei”, a anunțat Florin Cîțu.
De precizat că proiectul Agro Invest a fost prezentat în spațiul public în ultima perioadă, fiind unul dintre proiectele care au fost promise fermierilor încă din ultimul mandat de premier al lui Ludovic Orban. Prin această schemă de sprijin, în mod similar cu modul în care se derulează programul IMMM Invest, beneficiarii pot accesa credite garantate de stat pentru afacerile pe care le derulează în sectorul agricol.
Abonare
Newsletter
